Tinerii, familia si copiii nascuti in lanturi

Sfantul Maxim Marturisitorul tine sa ne spuna ca: „nu mancarurile sunt rele, ci lacomia pantecelui; nci facerea de prunci, ci curvia; nu banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava desarta. Iar daca-i asa, nimic nu e rau din cele ce sunt decat reaua lor intrebuintare, care vine din negrija mintii de-a cultiva cele firesti” (Filocalia vol. 2, pg. 77) Ori ceea ce ingrijoreaza astazi este faptul ca senzualitatea ia locul iubirii si placerea trece in locul comuniunii. Amorul liber este socotit ca un lucru normal, iar casatoria a devenit pentru multi un mijloc lesnicios de a dobandi placeri si o asigurare impotriva neputintelor de la batranete.

Crestinii, insa, stiu bine ca nunta este Taina Citește mai mult din acest articol

Anunțuri

De ce ne îmbolnăvim! Despre durerile oamenilor

„Cine are minte să ia aminte!” (Arsenie Boca)

I. Beteşugurile trupului.
Din trei pricini se îmbolnăveşte trupul:
1. De otrăvuri din lipsa postului.
Carnea este o otravă, şi se mistuie tot cu ajutorul unei otrăvi care este fiara.
2. Din naştere, pentru că fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zămislit copilul. Fugiţi de bărbaţi ca de foc, când sunt ameţiţi de băutură.
3. Din desfrânare, pentru că întrec măsura cuvenită şi încep să-i doară spatele, spinarea, şalele, slăbesc nervii, devin iuţi şi nerăbdători. Toate acestea pentru că nu şi-au înfrânat poftele (puterile). Este tocmai ca bogatul care sărăceşte. Aşa şi trupul care şi-a mâncat toată vlaga. Citește mai mult din acest articol

Despre necazuri

„Darul de a rabda necazurile este mai mare decat darul de a invia mortii. Pentru ca daca invie cineva un mort, atunci ii ramane dator lui Dumnezeu, pentru ca rugaciunea i-a fost ascultata. Dar daca cineva rabda necazurile, atunci acestuia Insusi Dumnezeu ii ramane dator“.( Sf. Ioan Gura de Aur)

Sfantul Nectarie – Minuni in Romania – Botezul unui catolic în Biserica lui Hristos

Mă numesc Mihai-Cristian. M-am născut într-o familie mixtă, dacă aş putea zice aşa, mama ortodoxă nepracticantă şi tatăl romano-catolic. Am fost botezat la romano-catolici, la fel şi fratele meu mai mic cu un an, iar până la vreo treisprezece-paisprezece ani am frecventat biserica în zilele de duminică, mai mult la insistenţele bunicilor dinspre tată, întotdeauna stând ca pe ace şi abia aşteptând să auzim cuvintele: „Liturghia s-a sfârşit, mergeţi în pace”.
Anii au trecut, cu tatăl divorţat de mama ţineam legătura destul de puţin, anturajul, prietenii şi libertatea sosită odată cu revoluţia m-au făcut să trăiesc într-o totală depărtare de Dumnezeu, fără a mai ţine cont de nimic din cele învăţate în pruncie, adâncindu-mă în tot felul de obiceiuri urâte şi patimi. Fan declarat science-fiction, devoram cărţi şi filme, aşa încât ajunsesem să cred că Iisus Hristos a fost o entitate extraterestră cu puteri paranormale. De asemenea, ascultam şi muzică heavy-metal, dar fără să fiu un „metalist adevărat”… Crescând, am devenit un om violent, cu un limbaj suburban, mândru şi orgolios, neiertător cu cei din jur, mincinos, cu o dorinţă nestăpânită de a-i conduce pe alţii, laş şi superficial. Citește mai mult din acest articol

ABURUL ALBASTRU – Parintele ARSENIE BOCA, evocat de preotul OPREA CRACIUN din Cincis –

Nu exista loc, in Ardeal, fara amintiri despre parintele Arsenie Boca. E suficient sa-i rostesti numele, si ele vin in roiuri, atrase ca fluturii de lumina. Mai ales in satele din apropierea Prislopului, manastirea in care i se afla mormantul facator de minuni, faptura marelui duhovnic traieste parca aievea, strabatand potecile de pe dealurile acoperite cu pajisti de flori *

Foile lipite

– Cand l-ati cunoscut pe Arsenie Boca, parinte Oprea?

– L-am cunoscut personal de-abia dupa ce am iesit din inchisoare, in 1956, dar auzisem despre el inca din 1942-43, cand faima predicilor sale de la manastirea Sambata aduna acolo tot Ardealul. Dar si in puscariile comuniste circulau povesti despre el. Eu eram la Canal, cand am aflat despre Parintele Arsenie Boca ceva cu totul tulburator, o intamplare povestita de un student de la Teologia din Sibiu. Fusese inchis pentru ca facea parte dintr-o asociatie crestina a studentilor si elevilor, ce promova cuvantul lui Hristos si viata crestina. Citește mai mult din acest articol

Parintele Nicolae Steinhardt despre trufia succesului si inchipuirea elevarii

„Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin. Citește mai mult din acest articol

Dosarul de securitate al părintelui Arsenie Boca

Despre parintele Arsenie Boca am mai scris. Prea putin, fata de amintirea pe care a lasat-o in lume, fata de forta darurilor sale duhovnicesti. Fagarasenii si cei care l-au iubit il pastreaza si acum in causul inimii, ducandu-se in noiembrie la mormantul de la Prislop, unde se inchina, saruta crucea, isi spun necazul si cer sfat parintelui, de parca, nevazut, le-ar sta in fata pe scaunul de spovedanie, asa cum era: inalt, puternic, cu ochi albastri, cu glas tunator de profet, bland cu oamenii, neiertator cu pacatul.

In ciuda oricaror indaratnice pareri, biografia parintelui a fost o pagina de Citește mai mult din acest articol

Despre pacatul vorbirii de rau

Am numit muşte pe cei care vorbesc de rău pe alţii şi am arătat că pe bună dreptate îi numesc aşa, căci după cum muştele se aşază pe rănile şi bubele altora, tot şa şi cei ce vorbesc de rău pe alţii muşcă din păcate străine şi îmbolnăvesc cu aceasta pe cei cu care vorbesc; iar pe cei care nu fac acest lucru, pe cei care nu vorbesc de rău pe alţii, i-am numit albine;ei nu răspândesc boli, ci fac faguri de mare evlavie, zburând în livada virtuţii sfinţilor.

(Sf. Ioan Gura de Aur )

Minunea de la mormântul Părintelui Arsenie Boca

Minunea de la mormântul Părintelui Arsenie Boca – Mărturia Părintelui Ciprian Negreanu

Parinte Ciprian ati avut o experienta legata de Parintele Arsenie Boca, pe care nu l-ati cunoscut in viata fiind.

Nu l-am cunoscut in viata, dar altfel simt ca l-am cunoscut, si inca foarte bine…Eu sunt unul dintre acei oameni despre care dansul zicea ca „dupa ce o sa piara asta”- si isi arata cortul de piele – „voi ajuta pe mai multi”. Eu sunt unul dintre cei ajutati „dupa aceea”.

Ati auzit ceva despre Dansul inainte?

Nu am stiut absolut nimic. Fratele meu studia Teologia, era deja in anul II si ma „ameninta” pe mine, student la Filozofie pe atunci, cu un Parinte deosebit, care are mormantul la Prislop. Pe mine nu ma interesau aceste lucruri, eram total impotriva, mi se pareau niste exagerari imense. Ce mai, pentru mine erau autosugestionari, isterie in masa etc.

Ce varsta aveati? Citește mai mult din acest articol

Nu stiu sa cer

Nu ma pricep, nu stiu ce-as putea sa cer de la Tine.

Tu stii ce-mi este de folos cel mai bine.

Ma iubesti mai mult decat pot eu iubi

Si-mi dai fara sa-ti cer acele ce mi-ar trebui.

Nu indraznesc sa cer nici cruce si nici alinare

Nici bunastare si nici saracie.Tu stii ce ma doare!

Stau inaintea Ta vreau doar mangaiere

In lumea aceasta plina de pacat si durere.

Ma aduc jertfa, doaresc voia Ta sa o fac

Sa fii pentru mine lumina, liman si prieten drag.

Daca-mi vei picura in inima mereu rugaciune

Ziua de azi va fi minunata, la fel si ziua de maine.

Dorina Stoica

%d blogeri au apreciat asta: