Părintele Arsenie Boca și securiștii

“Parintele aseza masuta din lemn pe zidul dinspre rasarit, transformand-o intr-un mic altar, pe care puse tot ce avea in mica boccea luata din chilia lui de la manastirea Brancoveanu.El aprinse o lumanare pe un sfesnic de lemn, cu un chibrit din singura cutie luata cu el in boccea. Alaturi puse crucea sfintita, cat si Sfanta Evanghelie.

Asezat in genunchi pe lespedea rece, Parintele trecu imediat in lumea marei spiritualitati divine, multumindu-I Domnului Atotputernic pentru revarsarea harului Sau, peste omeneasca sa existenta.

Dupa un timp, veni in inspectie ofiterul de serviciu, insotit de gardianul de pe sectia respectiva, ridicand capacul vizetei de la celula Parintelui Arsenie si vazandu-l cum se ruga. Cand deschisera usa celulei, imediat dupa vizionarea prin vizeta, vazura cu stupoare si groaza, ca aceasta era complet goala.

Cu cat priveau mai mult celula goala, cu atat intreaga lor fiinta se tulbura. Gardianul, care provenea din mediul taranesc din zona, avea binele si mila inascute in fiinta sa. El fusese tulburat ca trebuia sa tie inchis un preot, care era un sfant, care se ruga tot timpul in genunchi Domnului Atotputernic.

Ochii celor doi se mareau in orbite, in timp ce sangele adunat in capul lor, le transforma figura intr-un cuptor in flacari, aproape de a tasni prin piele. Atat ofiterul, cat si gardianul isi scuturau intregul corp, sa se poata trezi din cel mai mare cosmar trait de ei vreodata. Cu cat se uitau mai atent in celula, cu Citește mai mult din acest articol

Anunțuri

Să ne ferim de judecăţile cele îndrăzneţe

Zace în noi o tainică răutate, căreia-i place să descopere nedesăvârşirile fraţilor noştri şi iată de ce, gata stăm să-i judecăm, uitând că judecata inimilor numai dreptul lui Dumnezeu este. În loc de a cerceta cu atâta pornire ispititoare cugetul altuia, să ne coborâm în al nostru. Găsi-vom destule temeiuri să fim îngăduitori faţă de aproapele nostru şi să tremurăm pentru noi înşine. Nu ai decât sarcina ta însăţi şi nu vei răspunde decât de tine. „Nu judeca ca să nu fi judecat”.

Arsenie Boca – Cararea imparatiei

Arsenie Boca – Să fugim de trufie şi de deşartele nădejdi

Nesocotit este acela care-şi pune nădejdea în oameni sau în altă făptură, oricare ar fi ea.

Nu te ruşina câtuşi de puţin să slujeşti altora şi să apari sărac în lumea aceasta din dragoste pentru Iisus Hristos.

Nu te sprijini pe tine însuţi ci pune-ţi toată nădejdea în Dumnezeu.

Nu te crede de fel în ştiinţa ta şi nici în îndemânarea cuiva, ci mai degrabă în harul lui Dumnezeu care ajută pe cei smeriţi şi umileşte pe cei mândri.

Nu te slăvi cu avuţiile tale, dacă le ai, nici cu prietenii tăi fiindcă sunt puternici, ci în Dumnezeu care dăruieşte totul şi care peste toate, încă şi peste Sine Însuşi, doreşte să ţi se dăruiască.

Nu te înălţa deloc din pricina puterii sau a frumuseţii trupului tău, pe care o uşoară neputinţă îl doboară şi îl veştejeşte.

Nu te socoti mai bun ca alţii ca nu cumva să fii socotit mai rău inaintea lui Dumnezeu care ştie ce este în fiecare din noi.

Nu te mândri cu bunele tale fapte, căci judecăţile lui Dumnezeu altele sunt decât ale oamenilor şi ceea ce-i pe placul oamenilor, adesea nu-i pe placul lui Dumnezeu.

Mânia şi invidia rod inima celui trufaş.

Cuvinte alese!

Fericitul Augustin spune: “Dragostea îl face pe cel ce iubește în chipul celui iubit: dacă-L iubești pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; dacă-l iubești pe diavol, diavol vei fi; dacă-ți iubești trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe acel ce iubește cu cel iubit”.

Scara ce duce în împărăție este ascunsă în sufletul tău. (Sf. Isaac Siriul)

Dumnezeu este moștenirea sufletului, iar sufletul este moștenirea lui Dumnezeu. (Sf. Macarie)

Dacă ajungem lângă Dumnezeu, suntem în cer. Să ne facem sufletul cer! (Sf. Ioan Gura de Aur)

ŞOCANT – FRANCMASONII declară: „Va veni vremea cand CRUCILE si ICOANELE vor fi aruncate in foc, iar POTIRELE și VASELE SFINTE vor fi schimbate in UNELTE FOLOSITOARE, bisericile vor fi atunci prefacute în SĂLI de CONCERTE, de TEATRU sau in SĂLI de ADUNARE…

Razboiul feroce al francmasoneriei contra religiei nu vizeaza decat adevarata religie, CREȘTINISMUL ORTODOX…
Iata cateva dovezi despre cele afirmate: „Organizata asa cum este ea, francmasoneria poate, daca vrea, sa inlocuiasca Biserica Crestina” (Fr. Felix Pyat).
„Noi suntem sectari” (Fr. Bourgueil).
„Noi trebuie sa sapam credinta in supranatural” (fr. Beauguir).
„Trebuie ca religia sa fie distrusa sistematic in popor” (Fr. Most).
„Noi trebuie sa eliminam din societate influenta religioasa sub orice forma se prezinta ea”. (Journal Offi‡iel de la francmaconnerie Fran‡aise, 1885 pag. 707). Citește mai mult din acest articol

Sfaturi duhovnicesti

„Omul când iubeste se aseamana cu Dumnezeu. La iubire se ajunge prin rugaciune si numai prin iubire se ajunge la fericire” – Arhim. Teofil Paraian

„De multe ori, cei ce se declara necredinciosi, de fapt isi impun sa creada ca nu este Dumnezeu pentru a-si trai toata viata in neoranduiala si fara nicio cenzura morala.”

„Fara Dumnezeu, fara credinta, omul devine un animal rational, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.”

„Toti oamenii au trup si suflet, dar nu toti au Duhul Sfant de la Sfantul Botez pentru ca nu-l pastreaza prin credinta si prin fapte bune.”

„Pune-ti nadejdea in Dumnezeu si nu te bizui pe priceperea ta.”

„Nu asculta pe nimeni cand e vorba de paguba sufletului tau.”

„Cauta pe Dumnezeu cata vreme il poti gasi si striga la El cata vreme este aproape de tine.”

„Plictiseala?! De ce in toiul fericirii pamantesti noi ne plictisim si simtim un gol in sufletul nostru? Pentru ca un glas expresiv al inimii ne spune: Omule, nu cauta bunatatile satisfacatoare pe pamant, in aceasta vale a desertaciunii si a pieirii. Fericirea ta nu e decat Unicul Dumnezeu.” Citește mai mult din acest articol

VIDEO: Perlele Maramuresului – Bisericile UNESCO

Arsenie Boca – Prăpădul adus de patimi

Citește mai mult din acest articol

Arsenie Boca: Sfaturi Intelepte-Cuvinte de Folos

Cine nu iubeşte certarea sau sfatuirea, n-are minte.

Pe vârful limbii călăreşte satana.

Nu primeşti ocara, pierzi mântuirea şi devii jucăria lui sarsailă.

Cei ce ne critică sunt mai aproape de adevăr decât cei ce ne laudă.

Îngăduie Dumnezeu să-ţi auzi păcatele tale cele cu mintea. De o ocară nu te speli apărându-te, ci însuşindu-ţi-o.

Ori de câte ori ţi se taie capul (căpos) eşti răstignit pe cruce şi aşa îţi trebuie; prin aceasta urmează pe Domnul Hristos.

Lucrul cel mai de folos începătorilor este ocara, că dacă eşti umilit, nu te mândreşti.

Pe Duhul Sfânt Îl dobândim prin câştigarea prilejurilor, iar când răspundem înapoi celui ce te ocărăşte eşti de partea celui rău şi nu a Duhului Sfânt. Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat asta: